alimentatia-copiilorCopiii sunt audiența cea mai importantă când vorbim de alimentație sănătoasă. O dietă echilibrată este esențială pentru creșterea și dezvoltarea lor normală. La această vârsta ei își formează și definesc obiceiurile alimentare pe care le vor urma de-a lungul vieții. O alimentație corectă  (vezi aici) promovează o mai bună stare de sănătate și o susceptibilitate scăzută la îmbolnăvire. De asemenea contribuie la dezvoltarea cognitivă și la succesul școlar.

Lăsați să aleagă după criteriile lor, copiii nu vor selecta întotdeauna cele mai sănătoase alimente și combinații alimentare. Preferința lor pentru alimente dulci îi face și mai vulnerabili în fața avalanșei de reclame de profil. Ei sunt expusi practic de la naștere la acestea. Lupta între educație si reclamă este nedreaptă, iar efortul de timp și răbdare al părintelui trebuie sa fie constant și sustinut.

Piramida alimentară

Un instrument util în stabilirea elementelor din dieta copilului este piramida alimentară. Ea a fost creată pentru aceștia, diferit de cea a adulților. Elementul de diferențiere constă în mărimea porțiilor recomandate și prin aportul diferit al unor nutrienți cheie (calciu, fier, sodiu, grasimi, etc).
Prin respectarea corectă a recomandărilor care reies din piramida alimentară obținem o alimentație sănătoasă. Pot fi create programe alimentare bazate pe produse alimentare variate, bogate în nutrienți și echilibrate caloric, în funcție de vârsta copilului. Rolul medicului pediatru este esențial în stabilirea porțiilor și combinațiilor alimentare.

Cum arată piramida?

Așadar la baza alimentatiei copilului se vor afla făinoasele, porționate moderat și cat mai puțin rafinate (pâine, cereale, orez, mămăliga, paste). Pentru o alimentație sănătoasă, fructele și legumele proaspete și gătite dietetic constituie următoarea clasă de produse alimentare obligatorii în dieta copilului. Au aport de fibre, enzime, multivitamine și minerale.
Carnea slabă, peștele, ouăle conțin proteine și îi asigură copilului și aportul de fier, însă porțiile nu trebuie sa depășească 80-100 g carne pe zi, iar metoda de gătire să fie dietetică (fiert, la grătar sau la cuptor, nu prăjit).
La același nivel în piramida alimentară se afle produsele lactate (lapte integral, brânzeturi, iaurt, chefir, sana, etc), importante datorită aportului de calciu, proteine și vitamina D.
Cel mai limitat nivel al piramidei este cel care conține uleiuri, grăsimi și dulciuri rafinate și de aceea ele trebuie consumate cu mare atentie și doar ocazional, fiind bogate în calorii și sarace în nutrienti.

Atenție la miere, care este într-adevăr un produs natural, cu multiple beneficii. Dar efectul asupra greutății corporale este același cu cel al zahărului. Mierea se poate folosi în cantități limitate și în prima jumătate a zilei, în special în dieta copiilor care fac mult efort fizic.

Ce mai conține o alimentație sănătoasă?

Dintr-o alimentație sănătoasă face parte și hidratarea cu apă proaspată sau cu ceaiuri neîndulcite. Ea este esențială pentru creșterea și menținerea unei imunități cât mai bune a copilului. Sucul proaspăt stors poate fi consumat ocazional, el fiind bogat în glucide și lipsit de fibrele pulpei fructului. De aceea trebuie preferat fructul întreg în locul sucului.
Orice meniu de copil trebuie să conțină 3 mese principale și în funcție de vârstă – 2-4 gustări.
Porțiile alimentelor sunt de multe ori un mare semn de întrebare pentru părinți. Fiecare copil este diferit, începând de la gustul pentru alimente și pâna la nevoile cantitative de a mânca. La copii mecanismul foame – sațietate este reglat natural și corect. Unii copii se satură cu putina mancare, au o greutate normală și o stare de sănătate optimă.

Sunt părinți însă care au temerea că juniorul a mâncat prea puțin și îi cresc acestuia porțiile de alimente. Sau îl răsfață cu alimente rafinate si aportul caloric devine mai mare decât nevoia reală a copilului și astfel apar kg în plus la vârste fragede.

Copilul grăsuț și alimentația sănătoasă

Obezitatea reprezintă o problemă cu care copiii se confruntă din ce în ce mai des. În ultima vreme, pe lângă eforturile educaționale ale părinților de a-i învăța pe aceștia cum să manânce sănătos și să facă miscare în mod regulat, copiii au inceput să fie tratati de obezitate ca și adultii.

Copiilor nu le este deloc ușor sau comod sa scadă in greutate. Astfel mare parte din copiii obezi se transforma in adulti obezi. Primul obiectiv în aducerea copilului la o greutate sănătoasă nu ar trebui să fie într-o primă fază pierderea kilogramelor excesive. Miza este stoparea procesului de îngrășare și astfel, în timp, pe măsură ce copilul crește în înălțime, distribuția kilogramelor se va modifica. Ajutarea copiilor supraponderali să slăbească este un lucru important, însă esențială este și prevenirea obezității. Acest proces trebuie să înceapă încă din copilărie și nu este simplu, mai ales dacă părinții sunt supraponderali. Obiceiurile alimentare nesănătoase și lipsa activității fizice sunt primele manifestări comportamentale ale copilului cu tendința de îngrășare.

Măsuri  preventive și curative pentru copilul predispus la obezitate

1. Limitarea numărului de calorii provenite din lichidele pe care le consumă copilul. Mulți copii beau zilnic prea multe sucuri de fructe și lichide carbogazoase.

2. Evitarea meselor frecvente de tip fast food

3. Atenție la mărimea porțiilor consumate la fiecare masă. O problemă comună a copiilor supraponderali este faptul că porțiile sunt prea mari.

4. Copiii nu trebuie să fie fortați să „curețe farfuria”. Pentru a învăța să mănânce sănătos, ei trebuie să știe să se oprească atunci cand sunt satui si chiar un pic inainte

5. Încurajarea activității fizice zilnice trebuie să fie de asemenea o prioritate: plimbări cu părinții sau bunicii, joaca afară din casă, mersul pe bicicletă, practicarea sporturilor în echipa.

6. Limitarea timpului acordat televizorului și calculatorului precum și evitarea consumului de alimente în timpul acestor activități.

7. Comunicarea și discuțiile referitoare la alimentația sănătoasă sunt importante însă insistarea excesivă asupra noțiunilor de „calorie”, „grăsime” și „dieta” în general, poate să frustreze copilul și să conducă la dezechilibre.

Este esențial ca părintele să fie un model pentru copil prin modul sănătos de alimentație și prin activitatea fizică desfășurată zilnic.

Copilul slăbuț

Dacă un copil este considerat de medicul pediatru prea slăbuț și se dorește creșterea în greutate, acesta nu trebuie pur si simplu îndopat cu mancare. Mai ales nu cu alimente bogate în grăsimi și zahăr.

Creșterea în greutate, ca și scăderea de altfel, poate fi un proces foarte lent. Poate deveni chiar mai dificil dacă există o predispoziție genetică a copilului de a fi slab.

Pediatrul va evalua greutatea și compozitia corporală a copilului. Apoi va analiza informațiile legate de activitatea fizică și dieta curentă. În cele din urmă va estima necesitățile energetice suplimentare necesare unei balanțe energetice pozitive și va urmari evoluția și progresul dietei.